Moartea subita cardiaca – Interviu cu dr. Sorin Micu

12 iunie 2016

Moartea subita cardiaca reprezinta moartea rapida si neasteptata datorita cauzelor cardiace, ce apare in curs de o ora de la debutul simptomelor acute, la o persoana cu boli cardiace cunoscute sau necunoscute.

Mai multe detalii aflati de la dl. dr. Sorin Micu, medic primar cardiolog, doctor in stiinte medicale.

Ce inseamna aceasta moarte subita cardiaca si care este relatia dintre moartea subita, atacul de cord si infarctul miocardic?

As completa definitia dumneavoastra prin faptul ca se considera moarte subita cardiaca si cea in care pacientul neasistat, nevand un martor a fost vazut in viata in urma cu 24 de ore. Intra tot in aceasta zona a definitiei de moarte subita cardiaca.

Sigur, asta extinde putin planul de discutie si planul de patologie dar pentru a da o definitie corecta ar trebui sa luam in discutie si aceasta latura.

In ceea ce priveste relatia dintre moartea subita cardiaca si atacul de cord sau infarctul miocardic acut, din pacate persista in continuare o mare confuzie, ele suprapunandu-se aproape in totalitate. Lucru cat se poate de fals.

Infarctul miocardic acut este similar unei bombe care explodeaza in muschiul inimii, iar moartea subita cardiaca este incendiul care poate sa fie asociat cu o explozie dar, la fel de bine un incendiu poate sa provina in lipsa unei explozii, respectiv o bomba nu trebuie neaprat, explodand, sa declanseze un incendiu.

Iata de ce infarctul miocardic acut inseamna „moartea” unei parti din tesutul miocardic, inlocuirea sa cu un tesut cicatricial, pur si simplu prin taierea brusca a aprovizionarii sale cu sange.

Desigur ca exista echivalente de infarcte nu doar in miocard ci si in rinchi, in creier si asa mai departe dar toate se refera la aceasta suprimare a aportului de sange cu moartea subsecventa a tesutului respectiv, daca nu se intervine suficient de repede.  Pe de alta parte, moartea subita cardiaca inseamna o tulburare de ritm majora, prin care se suprima activitatea mecanica a inimii, ceea ce are drept consecinta suprimarea imediata a activitatii mai tuturor organelor importante, cu precadere a creierului.

De fapt, mortalitatea este asa de mare in moartea subita cardiaca, nu pentru ca inima nu ar mai putea fi re-pornita dupa minute. Sunt chiar cazuri anecdotice de pornit cordul dupa 20-30 de minute, mai ales in situatii de imersie in apa inghetata sau de stop cardiac facut in conditii de frig. Din pacate insa creierul depinde exclusiv de aportul de oxigen, motiv pentru care, la doua-trei, maxim cinci minute de la instalarea stopului cardiac, chiar daca activitatea cardiaca porneste sau respectiva persoana este sustinuta hemodinamic, creierul se deterioreaza cvasi-reversibil.

Care ar fi factorii care pot influenta riscul de moarte subita?

Daca e sa relationam moartea subita cardiaca cu atacul de cord, putem sa asociem aceasta relatie in diversele etape de desfasurare ale unui infarct miocardic acut.

Altfel spus, prima manifestare a unui infarct miocardic acut poate fi, spre exemplu, stopul cardiac, chiar daca pacientul respectiv nu se stia bolnav de inima. Colegii care se ocupa de interventiile de urgenta stiu foarte bine acest lucru.

Apoi, chiar daca pacientul cu infarct miocardic acut este internat, in primele zile, in primele ore de la debutul acestuia, cu sau fara masurile terapeutice adecvate poate sa apara din nou un stop cardiac, o moarte subita cardiaca. Spre deosebire de ce se credea pana nu demult, ghidul de profil care a aparut chiar anul trecut ne spune ca pacientii cu infarct miocardic acut care fac stop cardiac in primele 48 de ore de la debutul acestuia au un risc foarte mare de mortalitate intraspitaliceasca, de vreo cinci ori mai mare, respectiv un risc mare de moarte si ulterior.

Sigur ca lucrurile nu se incheie odata cu externarea pacientului, pentru ca la externarea pacientului cu infarct miocardic acut, el trebuie re-evaluat, inclusiv din punct de vedere mecanic, cu o ecocardiografie, o monitorizare hoter este suficienta, pentru ca pacientii care, in urma infarctului miocardic acut, raman cu o depresie a performantei cardiace – a fortei inimii – care poate fi cuantificata ecocardiografic, pot chiar sa aiba indicatie de evaluare prin studiu electrofiziologic. Pacientul trebuie investigat si reevaluat de asemenea la sase saptamani, respectiv doisprezece saptamani, pentru ca riscul de moarte subita la anumite categorii de pacienti cu infarct miocardic acut, de principiu cam la orice pacient care a trecut prin infarct miocardic, ramane mai mare decat la populatia care nu are asa ceva.

Va spuneam despre studiul electrofiziologic. Denumirea este putin mai stranie pentru pacientul roman, suna oarecum experimental, probabil prin termenul de studiu si de electrofiziologic, dar este o modalitate de investigatie echivalenta cu coronarografia, dar din punct de vedere al functionarii electrice a inimii. Din pacate, putina lume realizeaza ca inima are si o functie electrica. Faptul ca ea se contracta cu un anumit numar de batai pe minut, ca se adapteaza in anumite conditii, se datoreaza unei comenzi electrice si a unui sistem electric foarte bine pus la punct. Ei bine, disfunctionalitatile acestui sistem electric pot sa duca la aceste tulburari de ritm si, in consecinta, inclusiv la moarte subita.

Evaluarea acestui sistem electric al inimii se face prin studiu electrofizioligic care decurge pentru pacient foarte asemanator cu o coronarografie, cu mentiunea ca in aceste situatii se reproduce in conditii de laborator si in conditii de asistenta medicala mai mult decat complexa, un scenariu care poate sa apara oricand in viata de zi cu zi. Daca inima pacientului este vulnerabila, acesta poate sa faca stop cardiac in timpul studiului electrofiziologic, dar in aceleasi conditii poate sa-l faca linistit si acasa, respectiv daca nu este vulnerabila, acest lucru nu se produce in timpul studiului electrofiziologic, respectiv sunt sanse mai putine sa se intample asta acasa.

Care ar fi modalitatile de preventie?

Modalitatile de preventie sunt, practic, cele mai importante pentru ca lucrurile se deruleaza extrem de rapid intr-un stop cardio-respirator. Exista categorii de pacienti, dupa infarctul miocardic acut, cu precadere cei care raman cu functia ventriculara deprimata si anume cei a caror fractie de ejectie (termen dat de ecocardiografie) ramane undeva sub 35% dupa primele sase, respectiv doisprezece saptamni, acestia ca si preventie neavand decat o solutie, si anume implantul unui aparat extrem de complex care are deja o varsta respectabila, are decenii, si care este defibrilatorul cardiac. Este un implant care decurge foarte simplu din punct de vedere al pacientului, asemanator cu implantul unui stimulator cardiac si pe aceasta cale pacientul primeste un paznic si in acelasi timp o intreaga echipa de interventie la purtator in caz de stop cardiac.

De asemenea si pacientii cu infarct miocardic acut care raman cu o functie prezervata, o functie buna, din pacate nu sunt lipsiti de risc. Daca acestia in evolutie, oricand, prezinta un episod de pierdere de cunostinta (sincopa) au indicatie expresa de evaluare prin studiu electrofiziologic pentru ca, din pacate, cicatricea care este pusa pe miocard de catre infarctul miocardic in sine ramane pe viata, iar aceasta cicatrice poate sa constituie germenul in sine al potentialitatii mortii subite oricand (la 10, 20, 30 de ani de la infarctul miocardic).

Ce ne puteti spune despre moartea subita cardiaca ce apare in timpul exercitiilor fizice si despre moartea subita cardiaca la sportivi?

Relatia dintre moartea subita cardiaca si sportivi este o relatie extrem de complexa. Spre exemplu, exista anumite afectiuni congenitale, anumite afectiuni genetice, care pot sa amprenteze sportivul. Sa nu uitam ca sportivul este expus unor eforturi fizice pe care omul obisnuit nu le face, iar in aceste conditii poate sa precipite un episod de moarte subita cardiaca. Sigur, subiectul poate fi detaliat mult mai extins.

Dr_Sorin_Micu