Maria - pacient operat la Clinicco Brasov
Ma numesc Maria, am 58 de ani si sufar de artroza de sold de 5 ani. A debutat cu dureri fulgeratoare dar cumplite in soldul sting, simteam ca lesin pana isi revenea incheietura la normal, dupa care nu mai aveam nimic. La radiografie mi s-a explicat ca am un inceput de coxartroxa datorat se pare unei displazii de sold de la nastere. Am mancat cu seriozitate glucozamin in toate variantele de suplimente, am facut cure de namol si tot felul de curenti dar peste doi ani artroza se instalase si la soldul drept. Durerile ascutite au incetat, au aparut dureri in sold noaptea, au trecut si astea, a aparut durerea la mers mai lung si incet incet, urcatul scarilor a devenit un chin. De un an ma dureau genunchii la mers si parca incepeau sa se departeze. In ultimii ani am renuntat la calatorii si chiar si la plimbari mai lungi in parc. Fara masina as fi fost, poate, condamnata la singuratate.
Am fost la doctori foarte buni si renumiti din Bucuresti, si toti imi spuneau ca ma pot recupera din durere cate putin, dar singura solutie e artroplastia soldului. Am stiut tot timpul ca au dreptate dar trei ani am citit si am cautat solutii alternative, doar voi evita operatia. Duceam in spate niste experiente traumatizante din familia mea, care faceau ideea operatiei terifianta. Si timpul a trecut si chiar daca terapiile noi ar fi putut da rezultate, pentru mine era prea tarziu. Sau trebuia sa ma inarmez cu rabdare de ani pentru a vedea rezultatele.
Profesori renumiti din Bucuresti mi-au spus ca trebuie operat repede si mi-au fixat si tipul potrivit de proteza. M-am dus si la Viena pentru o consultatie cu Seful clinicii de ortopedie de la AKH. Mi-a recomandat artroplastie bilaterala, intr-o singura operatie cu toate avantajele ei. Numai somitati, doctori excelenti si pe linga ei ar trebui sa numesc si altii care m-au ajutat pe parcursul anilor. Toti mi-au pus acelasi diagnostic, toti mi-au dat aceeasi solutie. Dar nici unul nu mi-a invins FRICA. Si atunci amanam!
O prietena mi-a spus ca tatal ei a fost operat intr-un spital particular din Brasov si se simte excelent. Am cautat imediat pe Internet si am gasit Clinicco si echipa de la ortopedie. Din fotografia site-ului m-au cucerit ochii doctorului Balint. Niste ochi UMANI, o privire blinda si modesta. O cunostinta care a lucrat la nivel inalt in Ministerul Sanatatii mi-a spus: " e cea mai buna alegere pe care poti s-o faci in acest moment". In citeva zile m-am programat la o consultatie cu doctorul Balint si am plecat la Brasov. Am avut timp inainte de consultatie sa il observ din sala de asteptare, venind intre doua operatii sa mai schimbe o vorba cu un pacient, sa mai dea o indicatie unui coleg. Daca pe site ochii erau zimbitori, acum erau putin obositi dar aveau aceeasi seninatate si blindete. Avusese interventii de urgenta foarte complicate. Cind mi-a venit randul, doctorul s-a uitat la radiografii, s-a uitat la mine si a spus: "doamna ..... trebuie operat".
Frica m-a impins sa-l intreb: " cand?" iar doctorul mi-a raspuns: "ieri .... pentru ca trebuie sa traiti ca o femeie de 58 de ani si sa faceti tot ce face o femeie la 58 de ani." Brusc am inteles din vorbele acestui Om la cit de multe lucruri renuntasem in cei 4 ani de cind purtam cu mine frica si durerea. Ma invatasem cu durerea, ma invatasem cu renuntarile si le acceptasem. Desi eu nu sunt asa! Si atunci, intrebarea "cind ma puteti programa?" a iesit din mine firesc, fara nici o ezitare. Am stiut ca am ajuns unde trebuie! Am stiut ca acest domn doctor ma poate face bine pentru ca m-a privit si m-a tratat ca pe un om normal, egalul sau, nu doar ca pe un caz medical.
M-a operat impreuna cu echipa dumnealui de exceptie si daca inainte ma temeam ca dupa protezare o sa ma simt ca o persoana cu handicap, acum ma simt ca o persoana care a scapat de un handicap. FRICA! Familia mea ii va fi vesnic recunoscatoare domnului doctor Balint pentru ca mi-a invins frica.
Despre "ingerul blond" care este doamna doctor anestezist Popa nu pot sa scriu mai frumos decat a facut-o dl. Gabrea. A fost norocos doctorul Balint sa gaseasca atatea calitati intr-o singura persoana: profesionalism exceptional, blandete si intelegere pentru pacienti, un manager de exceptie. Si impreuna cu dumnealui si noi toti pacientii care ajungem in grija doamnei doctor. In urma cu 28 de ani, am avut o interventie chirurgicala minora intr-un spital de elita din capitala. Mi-am revenit foarte greu din anestezie dupa 7 ore. Pe vremea aceea nu vorbea nimeni despre moarte clinica dar eu am urcat pe tunel si am auzit muzica celesta. Nu mai are importanta ce a fost, drumul meu a continuat, dar e simplu de inteles de ce cind d-na doctor mi-a spus : "acum va treziti pentru ca operatia s-a terminat, sunteti bine", instinctiv i-am sarutat mana.
Ceea ce am trait si am vazut in acest spital, incepand cu procedurile medicale aplicate mie, serviciul de la terapie intensiva unde un colectiv de femei tinere intre 20 si 30 de ani te fac sa te simti erou in serialul "Spitalul de urgenta", ingrijirea post operatorie din sectia de ortopedie care face totul suportabil, mi-au redat increderea ca si in tara noastra se poate. Se poate chiar mai bine decat in alte tari.
Si ca sa revenim la doctorul Balint, pivotul sectiei de ortopedie de la Clinicco, o somitate la nivel national si foarte cunoscut la nivel international, dupa operatiile lungi si grele, vine zilnic la patul fiecarui bolnav, se asaza in genunchi si priveste si pipaie locul operat. Panseaza sau da indicatii personalului medical, dupa care petrece citeva minute cu fiecare pacient vorbind despre picior, despre copii, despre ieri sau despre maine... Umple aerul cand intra in salon si sufletul cind iti vorbeste.
Multumim domnule doctor!
Maria - pacient operat la Clinicco Brasov, in data de 11 iulie 2011
^sus^