ENDOPROTEZAREA PENTRU ANEVRISMUL DE AORTA ABDOMINALA INFRARENAL

6 iulie 2015

anevrismul de aorta abdominala - Dr Mihai Ursu

Dr. Mihai Ursu,
medic specialist cardiolog/
cardiologie interventionala ;
medic primar imagistica medicala ,
sef sectie cardiologie interventionala, Spitalul de Cardiologie Clinicco Brasov

Ce este anevrismul de aorta?

Anevrismul de aorta reprezinta o dilatare survenita in zona de perete aortic modificat ca structura cu peste 50% din diametrul normal al aortei.

Cea mai comuna localizare este cea abdominala , in principal la nivelul segmentului infrarenal al aortei.

Datorita presiunii  exercitate de catre fluxul sanguin asupra peretelui aortic exista un potential risc de ruptura  ce poate cauza hemoragii greu controlabile cu risc vital imediat.

Cu cat anevrismul este mai mare cu atat riscul de ruptura este mai mare

Preventia rupturii este scopul principal al terapiei.

Factorii de risc si cauzele aparitiei si dezvoltarii unui anevrism de aorta sunt: hipertensiunea arteriala sistemica, varsta (pacientii varstnici au risc mai mare), sexul masculin este mai predispus, antecedentele heredo-colaterale, fumatul, infiltrarea aterosclerotica a peretelui aortic, defecte structurale genetice ale peretelui aortic, anumite forme de vasculita.

De multe ori anevrismul de aorta abdominala (AAA) trece neobservat din punct de vedere al simptomelor pacientului si este descoperit accidental cu ocazia unor investigatii efectuate pentru alte afectiuni . Simptomele care pot sugera prezenta unui anevrism de aorta abdominala (AAA) sunt durerile abdominale, tulburarile de tranzit intestinal, greata, varsaturile, pulsatiile abdominale  sincrone cu pulsul, durerile in zona lombara, hipotensiune, lipotimii.

Metodele de investigatie ale anevrismului de aorta abdominala (AAA) sunt ecografia Doppler abdominala, CT, angioCT, RMN, angiografia, investigatii care pot diagnostica cu acuratete prezenta, localizarea , dimensiunile si extinderea AAA . Interpretarea datelor conduce echipa medicala catre varianta terapeutica ce se potriveste cel mai bine fiecarui pacient in parte. Desigur trebuie tinut cont si de varsta bolnavului, de comorbiditati, starea clinica si biologica, analizele de laborator etc.

Metode de tratament pentru anevrismele de aorta abdominala

Alternativele de tratament sunt: interventia chirurgicala clasica si endoprotezarea minim invaziva prin tehnici bazate pe cateter. Chirurgia clasica utilizeaza proteze de Dacron sau PTFE care se anastomozeaza proximal si distal de anevrism.

Indicatiile tratamentului sunt aceleasi indiferent de tehnica aleasa si anume:

  1. Preventia rupturii sau disectiei AAA
  2. Remiterea simptomelor
  3. Pentru a restabili un flux bun in aorta
  4. Pentru diametre ale AAA>50mm
  5. Pentru cresteri de peste 5mm pe an in diametru
  6. Pentru anevrisme rupte
  7. Pentru a preveni embolizari distale de material trombotic.

Prima raportare a tratamentului chirurgical prin protezare dateaza din 1952, tehnica ramasa in linii mari aceeasi pana in prezent dar beneficiind de materiale moderne.

Cea mai spectaculoasa evolutie in concept s-a produs in 1991 cand a fost raportata prima interventie de endoprotezare aortica abdominala minim invaziva (EVAR) ca alternativa la cura traditionala. Indicatiile pentru cele doua metode sunt aceleasi dar strategiile sunt total diferite

EVAR este o interventie care se realizeaza in conditii de sala de operatie, departament de radiologie interventionala , laborator cateterism cardiac de catre o echipa mixta medico-chirurgicala, cu pacientul in anestezie generala.

Se utilizeaza endoproteze numite stent-grafturi care reprezinta o succesiune de stenturi autoexpandabile acoperite cu materiale dedicate (PTFE) alese pe dimensiunile exact masurate angioCT si angiografic ale aortei si anevrismului. Stent-grafturile se introduc cu ajutorul unor materiale specifice sub control radiologic prin abord femural minim. La introducere si pozitionare endoproteza este „colabata” si numai dupa pozitionarea corecta se autoexpandeaza atasandu-se la peretele aortic si excluzand anevrismul din fluxul sanguin. Se reconstruieste astfel bifurcatia aortei in interiorul anevrismului si se extinde distal pe ambele artere iliace comune pana la  nivelul emergentei arterelor iliace interne. Endoproteza poate fi ulterior modelata prin inflatii succesive ale unui balon foarte compliant pentru a consolida expansiunea endoprotezei. Procedura se incheie cu inchiderea accesului femural (chirurgical sau cu ocludere percutanate), pacientul fiind mobilizat in primele 24 de ore dupa interventie.

Deci EVAR lasa anevrismul intact si plaseaza un stent-graft in interiorul lui refacand arhitectura aortei . In timp are loc procesul de trombozare si fibrozare a AAA, ramanand practic numai lumenul circulant al endoprotezei expus fluxului sanguin.

Postprocedural la intervale de timp bine stabilite, pacientul este indrumat catre investigatii neinvazive de „follow-up”, angio-CT, ecografie cardiaca etc pentru masuratori in vederea identificarii unei potentiale complicatii postprocedurale: evolutia AAA si dupa endoprotezare prin fenomenul de „endoleak” care poate alimenta cu sange in continuare sacul anevrismal (la extermitatea superioara, la extremitatea inferioara, prin arterele lombare sau mezenterica inferioara, sau transprotetic). In aceste situatii trebuie luate masuri suplimentare  interventionale sau chirurgicale in functie de tipul „endoleak”-ului. Desigur tratamentul medicamentos este parte componenta a tratamentului AAA hipotensoare, betablocante, statine etc. fiind necesare  impreuna cu respectarea regimului igieno-dietetic si modificarea comportamentului fata de mediu.

In concluzie endoprotezarea anevrismului de aorta abdominala infrarenala prin tehnici bazate pe cateter este o metoda sigura, moderna, revolutionara, cu rezultate bune imediate si in timp. Statistic  se considera ca incidenta AAA in populatie este de 1:250 de persoane dar multe nu sunt depistate decat cu ocazia complicatiilor redutabile pe care le produc.

3 comentarii
  1. crisan valeria spune:

    am 69 de ani , am fost diagosticata cu anevrism aortic fusiform in segmentul infrarenal de 3 cm lungime si cu diametrul maxim de 3 cm si ateromatoza aortica , va rog sa-mi spuneti ce pot face , ce ma sfatuiti ?????

    • clinicco spune:

      Bună ziua,

      Este indicat să ne trimiteți dosarul dumneavoastră medical pentru a fi analizat de către echipa noastră. Luați vă rog legătura cu colegele de la departamentul internări (0733 008 195) pentru mai multe detalii.
      Multă sănătate vă dorim!
      Echipa spitalului de cardiologie Clinicco

  2. […] a decurs fara complicatii, pacientul in vârsta de 61 de ani având diagnosticul de anevrism de aorta abdominala subrenal aflandu-se acum in salon, urmand a fi externat peste doua […]