Dr. Emanuela Ciobanu, medic specialist de chirurgie cardiovasculară, vorbește despre boala aterosclerotică,   simptomele acesteia, tipurile de ateroscleroze întâlnite, dar şi în ce constă tratamentul chirurgical.

Ateroscleroza este o boală sistemică ce poate avea diferite manifestări pe care multe persoane le recunosc ca durere în piept, accident vascular cerebral sau dureri de picioare.

Toate aceste afecţiuni sunt încadrate într-o familie comună. Ele sunt provocate de depunerea de colesterol înăuntrul vaselor, fapt care provoacă blocaje. Acestea pot fi rezolvate prin mai multe metode. De preferat, atunci când este posibil se folosește stentarea. Atunci când problema este mai complicată poate fi nevoie de o intervenţie chirurgicală.

Ce tipuri de ateroscleroză putem întâlni?

Atunci când există un blocaj al vaselor inimii trebuie realizate by-pass-uri aortocoronariene.

Când vasele care irigă capul, numite şi artere carotide, sunt cele blocate, discutăm despre ateroscleroză la nivel carotidian. Şi aceasta la rândul ei poate fi stentată sau operată.

Atunci când blocajele se găsesc la nivelul vaselor care sunt responsabile de irigarea picioarelor apare ceea ce numim claudicaţie intermitentă. Claudicaţia intermitentă se referă la acele senzaţii de durere, arsură, amorţeală sau la crampele care apar la nivelul picioarelor ce apar în timpul urcării scărilor ori a plimbărilor.

Cum se manifestă boala aterosclerotică la nivelul picioarelor?

Pacienții care suferă de ateroscleroză la nivelul membrelor inferioare resimt de obicei durere care apare în pulpa piciorului, în fesă sau în coapsă la distanţe variabile de mers. Cu cât distanţa de mers este mai mică, cu atât este mai invalidantă pentru pacient şi îi modifică, uneori dramatic, stilul de viaţă. Aceste afecţiuni pot ajunge până la punctul în care este nevoie de amputaţie.

Dacă, în schimb, reuşim să le tratăm din timp, pacientul îşi poate relua activitățile normale, de zi cu zi, cu o capacitate de efort mult îmbunătățită.

Cu cât leziunea se află mai în periferie, manifestările apar mai spre vârful picioarelor. Cu cât leziunea se află mai central, spre aorta abdominală sau mai sus, cu atât manifestările pot fi mai complexe, de exemplu ocluzia de aortă abdominală care se va manifesta prin ceea ce numim noi sindrom Leriche.

Pe lângă durerile de la nivelul picioarelor pot avea loc manifestări legate de organele din micul bazin sau, dacă ischemia este mai înaltă, pot apare manifestări digestive. De exemplu, pacientul se plânge de dureri de burtă.

Mai pot apare manifestări tegumentare, se schimbă culoarea pielii, tegumentele devin roșiatice sau cianotice sau, în cazuri mai grave, palide. Aceste lucruri aduc de obicei pacientul la medic. Toată această paletă de manifestări poate să aibă la origine boala aterosclerotică.

Cum se tratează boala aterosclerotică?

Când este posibil, tratamenul acestei boli este intervențional și constă în montarea unuia sau mai multor stenturi și ține de apanajul cardiologului intervenționist. Când problema este mai gravă, mai complicată, discutăm despre un tratament chirurgical prin care trebuie realizate by-pass-uri. Aceasta înseamnă anastomozarea, montarea unor conducte care să ocolească zona de vas care este ocluzionată (cu alte cuvinte, prin ea nu mai poate să treacă sânge).

By-pass-urile pot fi de foarte multe feluri în funcție de tipul de localizare a obstrucției vasului. Pot fi mai scurte sau mai lungi. Astfel, poate să fie nevoie de un simplu by-pass femuro-supra-popliteu sau poate să fie nevoie de montaje mai complicate cum sunt by-pass-urile aorto-femurale sau aorto-femuro-popliteu.

În situații mai complicate, când pacientul a avut deja mai multe intervenții de revascularizare și nu mai sunt viabile aceste variante anatomice, se pot realiza by-pass-uri extra-anatomice. În situațiile în care alte boli asociate ale pacientului contraindică o chirurgie mare de revascularizare se pot folosi by-pass-uri extra-anatomice cum ar fi un by-pass femuro-femural sau un by-pass axilo-femural. Acestea reprezintă deja situații extreme.

Toate aceste lucruri se realizează la Spitalul Clinicco.

Ce tip de anestezie se utilizează?

Intervențiile se fac în anestezie generală. Câteodată, dacă durata intervenției nu este foarte lungă, putem considera și alte variante de anestezie cum este rahianestezia.

Durata medie de spitalizare, în funcție de complexitate, este undeva între 5-10 zile. Pe durata intervenției, durerea va fi total absentă pentru că pacientul este anesteziat, recuperarea durează o săptămână, două, trei în funcție de complexitatea intervenției pe care am fost nevoiți să o facem și în funcție și de starea pacientului.