Despre leziunile de ligament încrucișat anterior, cu dr. Ion Loghinescu

21 noiembrie 2019

Astăzi, domnul doctor Ion Loghinescu – medic primar ortopedie traumatologie, ne vorbește despre leziunile de ligament încrucișat anterior și tratamentul acestora.

„Ligamentul încrucișat anterior este unul dintre cele 4 ligamente importante ale genunchiului și este situat în mijlocul acestuia, pornind de pe femur și oprindu-se pe tibie. El are rol în stabilizarea genunchiului limitând translația anterioară a tibiei, rotația internă și externă a tibiei față de femur, dar și hiperextensia în genunchi.

Rupturile de ligament încrucișat anterior survin în special în timpul unor activități sportive, când pacientul schimbă direcția brusc sau la opriri bruște, alunecări sau sărituri. În acel moment pacientul va simți un pocnet, durere, umflarea genunchiului și o senzație de instabilitate a genunchiului, o senzație de „fugă” a acestuia.

În cazul apariției simptomelor anterior menționate este necesar ca pacientul să se prezinte la medic sau să cheme ambulanța.

La medic, va fi examinat genunchiul și se vor efectua explorările necesare pentru a confirma diagnosticul. Diagnosticul se poate stabili prin examenul direct al  genunchiului. Sunt anumite teste care se fac, teste de stabilitate a genunchiului, dar trebuie confirmate și prin examen RMN. Se pot face și radiografii care pot depista prezența unor leziuni osoase. După aceea urmează să se stabilească cum se va trata genunchiul.

Se poate opera imediat în primele 24 – 48 ore sau se poate temporiza intervenția chirurgicală.  Pacientul va reveni pentru intervenție după ce i se „liniștește” genunchiul: se dezumflă,  este nedureros, cu mobilitatea redobândită. Este necesar să urmeze un program de kinetoterapie pentru a-și recupera mobilitatea și a-și tonifica musculatura, devenind astfel apt pentru o intervenție chirurgicală.

Nu orice persoană care a suferit o leziune de ligament încrucișat anterior necesită intervenție chirurgicală. Spre exemplu persoanele sedentare sau cei care vor să renunțe la activitățile sportive, pot amâna operația. În schimb: sportivii de performanță, orice om cu nivel crescut de activitate fizică, indivizii cu mare instabilitate în genunchi, vor avea nevoie de intervenția chirurgicală.

Operația constă în reconstrucția ligamentului încrucișat anterior. El nu poate fi cusut, ci trebuie înlocuit cu un tendon recoltat de la pacient (tendon patelar, cvadricipital, semitendinos și gracilis). Acest tendon va fi viitorul ligament al pacientului. Prin intervenția chirurgicală se reconstituie traiectoria naturală a fostului ligament încrucișat anterior, adică a ligamentului nativ.

Operația nu e grea, dar necesită precizie milimetrică. Ligamentoplastia e urmata de o recuperare de luni de zile pentru care pacientul trebuie să fie bine pregătit din punct de vedere psihic. Mersul este reluat imediat după operație, cu sprijin parțial și cu ajutorul a două cârje. La 3 săptămâni se începe recuperarea în sala de kinetoterapie. La 4-6 săptămâni se așteaptă să avem un mers normal. Înot putem să facem după 6 săptămâni, iar după 4 luni este permis alergatul șamd. Activitățile sportive cu schimbări de direcții, activități sportive care solicită foarte mult  genunchiul pot fi reluate la 8-9 luni post operator.

Este foarte important ceea ce face pacientul acasă. Din perioada internării, pacientul primește o broșura cu exercițiile pe care poate să le facă acasă.  Acestea vor fi efectuate zilnic până la 3 săptămâni, ulterior va merge la kinetoterapeut care îi îndrumă recuperarea. Nu trebuie să meargă în fiecare zi, dar trebuie ghidat de kinetoterapeut.

În perioada de recuperare, pacientul va urma controalele periodice, în cadrul cărora se vor efectua teste de stabilitate și se va evalua nivelul de recuperare a funcției genunchiului.

Dacă pacientul decide să nu se opereze trebuie să fie conștient că trebuie să renunțe la activități sportive care solicită intens genunchiul. Dacă nu, se pot întâmpla noi accidente, pe fondul de instabilitate a genunchiului și se pot leza alte elemente anatomice ale acestuia cum ar fi lezarea meniscului, lezarea cartilajului și a celorlalte ligamente care stabilizează genunchiul. Toate aceste leziuni vor conduce ulterior la apariția artrozei.”