Recuperarea medicală cardiovasculară ameliorează semnificativ condiția fizică și psihică a bolnavului, ducând la creșterea ratei de supraviețuire

9 ianuarie 2019

Articol scris de Călin Rusu – kinetoterapeut la Spitalul de cardiologie Clinicco Brașov

Recuperarea medicală cardiovasculară este un program profesional, avizat medical, individualizat, ce are ca scop ameliorarea condiției fizice și psihice a bolnavului, ducând la creșterea ratei de supraviețuire. Se adresează persoanelor cu patologie cardiovasculară și mai ales celor care au suferit o intervenție chirurgicală cardiovasculară.

Mai exact, recuperarea cardiovasculară se adresează persoanelor:

  • cu patologie cardiacă cu risc cardiovascular scăzut sau mediu, post infarct miocardic acut, insuficiență cardiacă;
  • cu patologie arterial venoasă – hipertensiune arterială, obstrucție arterială acută periferică, boală varicoasă.

Bolile cardiovasculare aterosclerotice, în special bolile coronariene ischemice și accidentul vascular ischemic rămân cauzele principale de moarte prematură pretutindeni în lume, afectând atât bărbații, cât și femeile. Dintre toate cauzele de deces care survin înaintea vârstei de 75 de ani în Europa, 42% sunt cauzate de bolile cardiovasculare la femei și 38% la bărbați.

Pacienții trebuie să fie conștientizați de importanța schimbării stilului de viață prin recomandări privind activitatea fizică, fumatul, greutatea corporală, dieta, tensiunea arterială, lipidele și diabetul zaharat, precum și evitarea solicitărilor psiho-emoționale intense și complexe.

Orice tip de activitate fizică este asociată cu o reducere a riscului bolilor cardiovasculare, chiar înainte de a se observa un efect datorat antrenamentului. Adulții sănătoși ar trebui să practice săptămânal 2 – 5 ore de activitate fizică sau exercițiu aerobic de intensitate cel puțin moderată sau 1-2,5 ore de exercițiu fizic intens. Indivizii sedentari trebuie puternic încurajați să înceapă programe de exerciții de intensitate scăzută.

Dintre numeroasele beneficii ale exercițiului fizic, cele mai importante sunt:

  • scăderea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale;
  • creșterea capacității de efort;
  • scăderea nivelului lipidelor și a răspunsului insulinic la încărcarea cu glucoză;
  • diminuarea procentului de grăsime;
  • ameliorarea simptomelor la pacienții cu angină pectorală;
  • îmbunătățirea calității vieții.

Extrem de importante sunt acțiunile privind prevenția bolilor cardiovasculare. Acestea ar trebui integrate în viața de zi cu zi a oricărui individ, începând din copilărie și continuând pe tot parcursul vieții.

Ca structură, se vor efectua minimum trei ședințe de antrenament de efort pe săptămână, în funcție de condiția fizică a bolnavului, gradul de risc cardiovascular și evoluția parametrilor fizici în cursul ședințelor. Pentru a crea un program individualizat de antrenament de efort, medicul de recuperare cardiovasculară va trebui să evalueze pacientul prin consult cardiologic, efectuare de EKG de repaus, ecocardiografie și testare la efort, acestea stabilind tipul, volumul și intensitatea efortului în funcție de gravitatea bolii.

Exercițiile fizice sunt permanent monitorizate de kinetoterapeut, aparatura permițându-ne să urmărim pe tot parcursul ședinței electrocardiograma, pulsul, tensiunea arterială, nivelul de oxigenare a sângelui și consumul energetic. Este necesar un minimum de 12 săptămâni pentru apariția efectului de antrenament, acesta durând între 3 și 6 luni sau mai mult. Odată cu obținerea efectului de antrenament, se va crește durata pe nivelul de efort prestat, în mod progresiv, în trepte, la interval de 4-6 săptămâni, și apoi se crește intensitatea nivelului de efort. Ulterior, pentru menținerea efectului de antrenament se vor efectua cât două ședințe săptămânal.