Despre ligamentul încrucișat anterior

Există patru ligamente principale care stabilizează genunchiul. Ligamentul încrucișat anterior (LIA) este localizat în centrul genunchiului alături de ligamentul încrucișat posterior (LIP). LIA este responsabil pentru stabilizarea rotațională a genunchiului în mișcările de pivotare și schimbări bruște de direcție. LIA este totodată o frână secundară în hiperextensia genunchiului.

Ligamentul încrucișat anterior stabilizează genunchiul în 2 direcții. În primul rând, acționează ca o frână pasivă în mișcările excesive prin prinderea de tibie și femur. În al doilea rând, ligamentul încrucișat anterior conține nervi receptori sensibili mecanic, numiți proprioceptori, care percep poziția articulației. Când o articulație începe să depășească amplitudinea sau viteza sa normală de mișcare, acești proprioceptori vor trimite semnal creierului și măduvei spinării, care va stimula musculatura potrivită să intervină în stabilizarea articulației.

Mecanismul de lezare al ligamentului încrucișat anterior

Majoritatea traumatismelor de genunchi sunt de natura sportivă, atât la nivel de performanță, cât și recreațional.

Mecanismul cel mai frecvent este non-contact în mai multe situații:

• opriri și decelerări bruște
• schimbări rapide de direcție
• pivotare excesivă
• aterizare cu hiperextensie forțată în sărituri

Mai rar, se întâmplă leziuni de LIA prin contact direct, în cazurile în care atletul este lovit din lateral în genunchi având piciorul sprijinit pe sol. De obicei, aceste traumatisme afectează mai multe ligamente concomitent.

Consecințe ale leziunii de ligament încrucișat anterior

Cheia în tratarea leziunii ligamentului încrucișat anterior o reprezintă controlul instabilității genunchiului. Instabilitatea repetată, nu doar împiedică performanțele sportivilor, dar mai important de atât crește riscul de accidentare a cartilajului și a celorlalte ligamente ale genunchiului.

Schimbările de direcție și pivotările, comune în sporturile precum fotbalul, baschetul și voleiul, sunt cele mai solicitante pentru ligamentul încrucișat anterior, favorizând reproducerea instabilității la sportivii cu LIA lezat.

Tratament

Tratamentul pentru ligamentul încrucișat anterior rupt variază în funcție de nevoile pacientului și este individualizat. Este important să se ia în considerare vârsta, nivelul de activitate fizică și dorința de întoarcere la sporturi, care implică schimbări bruște de direcție și pivotare.

Recuperarea după ligamentoplastia de încrucișat anterior

Pacientul este externat a 2-a zi după intervenția chirurgicală, însă recuperarea se începe încă din prima zi pentru a stimula vindecarea și a preveni formarea cheagurilor de sânge în membrele inferioare. Pacientul va putea merge ajutându-se de două cârje, iar încărcarea pe membrul inferior operat se va relua progresiv.

Recuperarea poate fi împărțită în 5 etape, având următoarele obiective:

• Etapa 1 – protejarea grefei, îmbunătățirea amplitudinile de mișcare – cu accent pe recâștigarea extensiei complete, reducerea inflamației și recâștigarea controlului muscular.
• Etapa 2 – restabilirea posturii corporale corecte, prin mișcări de bază controlate ca mersul, fandările si balansul.
• Etapa 3 – dezvoltarea controlului bun în mișcare cu activități de impact și mișcări complexe
• Etapa 4 – dezvoltarea controlului în mișcare cu exerciții unipodale
• Etapa 5 – tranziția activităților intensive cu schimbări de direcție și pivotări din mediu controlat la mediu apropiat activităților sportive.

Trebuie să fiți conștienți de faptul că perioada de recuperare este lungă, aproximativ 8 – 12 luni.

O alimentație propice vă poate ajuta corpul în procesul de vindecare, mulți nutriționiști recomandă o alimentație bogată în proteine, fier, lactate, fructe și legume. Evitați consumul de alcool, tutun, cofeină și răcoritoare.

Somnul este foarte important, în timpul lui corpul promovează vindecarea și refacerea țesuturilor. Învățarea unor tehnici care induc somnul sunt recomandate, în defavoarea somniferelor.

Luați-vă recuperarea în serios, este lungă și anevoioasă, dar rezultatul final este important, deci faceți tot ce ține de dumneavoastră să reușiți.

Folosiți comprese reci sau gheață pentru o perioadă mai lungă, de 3-4 ori pe zi câte 15-20 de minute.

Aveți grijă să nu vă supuneți genunchiul unui stres prea mare, cum ar fi ridicarea unor greutăți mari, schimbări de direcție bruște, aplecări ample sau lăsări pe genunchi.

Nu adoptați poziții vicioase în repaus și somn, nu rămâneți timp îndelungat cu genunchiul îndoit ori în rotație.

Aveți în vedere să vă întăriți și membrul opus, cât și fesierii, nu-i neglijați, este foarte important pentru a asigura o recuperare adecvată.

Revenirea la muncă după ligamentoplastia de încrucișat anterior

Perioada după care pacientul se poate întoarce la muncă depinde de tipul de activitate prestat:

• muncă sedentară (muncă de birou) – după scoaterea firelor, în medie la 2 săptămâni
• muncă activă (munca de teren), în medie după 4-6 săptămâni
• munca fizică și ridicare de greutăți prezintă un risc crescut, iar reintegrarea se face tardiv, după 2-4 luni.

Revenirea pe terenul de sport după ligamentoplastia de încrucișat anterior

• Înot: permis la 4-6 săptămâni, se preferă stilul liber; se evită brasul până la 4 luni
• Jogging: în medie la 4 luni, pe linie dreaptă, fără schimbări bruște de direcție
• Activități aerobice moderate: 10-12 săptămâni
• Golf: 3-4 luni
• Tenis de câmp: 4-6 luni
• Fotbal: 6-9 luni
• Sporturi de contact: 9 luni