Dr. Cristina Pitis, medic primar cardiolog la Spitalul de cardiologie Clinicco Brasov ne vorbeste despre ecografia transesofagiana: cum se desfasoara, cand este indicata si de ce, ce riscuri presupune.

In situatia in care ecocardiografia transtoracica nu poate vizualiza corespunzator structurile inimii, pentru un diagnostic corect se utilizeaza ecografia transesofagiana.

Cum se desfasoara ecografia transesofagiana

Procedura consta in introducerea unui tub flexibil ce are la capat o sonda care emite ultrasunete in esofag si stomac pentru a vizualiza cordul fara expunerea altor structuri, tubul digestiv fiind in imediata vecinatate a inimii.

Procedura este similara cu gastroscopia, se efectueaza dupa ce pacientul nu a mancat si baut timp de sase ore. Alimentatia se reia dupa doua ore de la efectuarea acesteia, dupa reluarea sensibilitatii la rece.

Examinarea nu e dureroasa, poate produce usoara neplacere, senzatie de varsatura ce apare la contactul sondei cu faringele si care dispare dupa inghitirea sondei. Aceasta senzatie poate aparea in cursul investigatiei, la avansarea, respectiv retragerea sondei. Prezenta sondei in esofag nu interfera cu respiratia care se produce in mod normal pe nas. Se poate efectua cu anestezie locala sau cu sedare, in acest ultim caz procedura fiind mult mai comoda pentru pacient, insa impune prezenta echipei de anestezie si terapie intensiva si o monitorizare mai indelungata, pana la revenirea completa a constientei.

Dupa plasarea unor electrozi la nivelul toracelui pentru monitorizarea continua a electrocardiogramei, plasarea unei mansete pentru verificarea tensiunii arteriale si a pulsoximetrului pentru verificarea saturatiei oxigenului, se plaseaza o branula (un tub subtire flexibil din material plastic) la nivelul unei vene, de obicei a antebratului, pentru a se putea administra medicamente intravenoase necesare examinarii sau, la nevoie, in cazul aparitiei de complicatii.

Cand este indicata procedura

Procedura este indicata la pacienti la care ecografia transtoracica nu permite vizualizarea corespunzatoare a structurilor sau functiilor inimii, sau daca sunt necesare informatii suplimentare (de exemplu in cazul plastiilor, repararilor valvulare). Se efectueaza de asemenea dupa un accident vascular cerebral sau periferic pentru detectarea surselor de unde a provenit acesta (tumori, depuneri de colesterol, calciu la nivelul peretului aortei, vegetatie datorata unei infectii, de obicei bacteriene).

De foarte multe ori, ecografia transesofagiana este necesara pentru evaluarea protezelor valvulare, cand se ridica suspiciunea sau se constata, la ecografia transtoracica semne ca acestea nu mai functioneaza corespunzator. Este necesara pentru confirmarea si precizarea mecanismelor prin care a aparut disfunctia. Se utilizeaza pentru evaluarea precisa a leziunilor congenitale, pentru excluderea prezentei cheagurilor inainte de unele proceduri, cum ar fi conversia electrica a fibrilatiei atriale. De asemenea poate fi utila in examinarea aortei toracice. E de asemenea indispensabila in chirurgia reparatorie a valvelor si reconstructia ventriculara. Se utilizeaza in timpul procedurilor interventionale, in implantarea percutana a valvelor aortice mitrale MitraClip, inchiderea cu dispozitiv a defectelor septale, inchiderea urechiusii stangi, in unele proceduri de electrofiziologie. De asemenea, este utila in monitorizarea functiei inimii in timpul interventiilor chirurgicale, ghidand medicatia.

Contraindicatiile procedurii sunt legate in special de boli ale tractului digestiv superior, obstructii, ulcere esofagiene, diverticuli esofagieni, varice esofagiene, ulcer gastric si de traumatisme la nivelul coloanei cervicale.

Riscuri si complicatii

Complicatiile procedurii sunt rare, pot fi legate de lezarea tractului digestiv superior, de aparitia de modificari la nivelul ritmului cardiac, tulburari de respiratie.